Colecţiile techIT.ro
Căutare după tag:
Topul celor mai citite articoleTutorial UML (partea a IV-a). Statechart Diagram
Statechart Diagram
Diagramele de tip statechart sunt utilizate pentru a specifica posibilele stări prin care poate trece un obiect şi modul în care se poate trece de la o stare la alta (modelare work-flow-uri, modelare fluxuri de documente, diagrame de stări).Trecerea de la o stare la alta este determinată de tranzacţiile intermediare - acestea corespund Acţiunilor pe care le-am întâlnit la Activity Diagram (până la urmă, Statechart Diagram reprezintă un alt mod de a vedea un flux ce poate fi modelat exclusiv prin Activity Diagram, inventată pentru a exprima mai elocvent trecerile de la o stare la alta).
De exemplu o comandă primită de la un client poate fi iniţial în stare de aşteptare, pentru ca un operator să verifice bonitatea clientului şi stocul şi să accepte comanda. După acceptare, se poate produce livrarea produselor comandate şi comanda trece în starea de „comandă livrată” după care urmează facturarea şi închiderea comenzii.
Elementele utilizate şi notaţiile lor sunt următoarele:
| Element | Descriere | Notaţie |
| Stare | Indică starea în care se găseşte obiectul la un moment dat. |  |
| Stare iniţială | Reprezintă punctul de intrare sau punctul în care obiectul este iniţiat. Punctul iniţial este unic. |  |
| Stare finală | Reprezintă punctul de final când starea obiectului nu se mai modifică. |  |
| Tranziţie | Tranziţia reprezintă trecerea de la o stare la alta, provocată de apariţia unui anumit eveniment. |  |
În afara elementelor specifice enumerate mai sus se pot folosi punctele de decizie şi acţiunile paralele (asincrone) la Activity diagram.
În figura de mai jos este exemplu de folosire a elementelor specifice statechart diagram, pentru cazul unei comenzi:
techit.ro
Colecţia: Tutorial UML Articolul precedent: Tutorial UML (partea a III-a). Activity Diagram Articolul următor: Tutorial UML (partea a V-a). Class Diagram
 Spune-ti parerea despre acest articol!
|
|
|