techIT.ro Do we have a problem? Let's tech it!    












Daca ai impresia ca educatia e scumpa,
atunci încearca sa vezi cum e ignoranta.
Andy McIntyre









Home  |  Dictionar IT  |  Download  |  Forum  |  Despre noi  |  Contact

Criza financiară şi efectele ei asupra României

Începuturile (pre)vizibile ale crizei financiare actuale se găsesc încă din 2007. Specialişti (printre care mă pot lăuda că am cunoscut personal pe unii) au dat ca sigură o cădere a pieţei imobiliare din Statele Unite. Însă, nu mă pot lăuda că am cunoscut, sau măcar auzit, pe cineva care să arate din timp iminenţa crizei instrumentelor financiare derivate.

Aceste derivate au ajuns, cu siguranţă, un factor greu de înţeles. E, pur şi simplu, greu să mai răspunzi la întrebarea: „dacă prima derivată a sucului de portocale e suc de portocale cu apă, a doua derivată e suc de portocale cu apă şi zahăr, a treia e suc din concentrat de portocale iar a patra e suc din aroma identic naturală, atunci, a cincea derivată ce e?”. Este însă şi mai greu să răspunzi la întrebările: „din ce este făcută a cincea derivată? Este ea sănătoasă sau nu? Să avem încredere sau nu?”.
Acum, când efectele sunt deja mult prea vizibile, criza este deja o prezenţă cotidiană. („Ce faci, ţi-ai luat plasmă pe criza asta?” sau „Ceee! Pleci la munte pe criza asta?”)

Înţelegerea resorturilor care au provocat criza financiară este încă lacunară. La fel ca derivatele, e deja greu să identifici sursa, să ajungi la bază şi să poţi susţine cu argumente palpabile o teorie care tinde tot mai mult către teoria relativităţii.
Acum există două manifestări de bază ale crizei, vizibile în Statele Unite şi în lumea occidentală: (1) activele „toxice” în care s-a investit dar care nu mai sunt capabile să producă venituri şi (2) criza de lichiditate bazată, mai ales, pe neîncredere. Aceste două elemente sunt suficiente pentru a porni o spirală în care un element reprezintă o piedică pentru rezolvarea celuilalt şi care poate trage în vârtej şi altele (făcând, din acest punct de vedere, ca lucrurile să fie aproape imprevizibile).


Pentru România, chestiunea „activelor toxice” e mai puţin importantă însă problema lichidităţii a fost deja importată şi se manifestă vizibil. Şi, aici problema cea mare, a lichidităţii, nu este faptul că au crescut dobânzile sau că sunt probleme cu creditele. Problema cea mare a României este una mai veche: deficitul extern cronicizat. Iar lipsa de lichiditate îl face, pur şi simplu, foarte greu de finanţat.
Romania este acum în situaţia unei familii care s-a îndatorat mereu şi a tot amânat să îşi plătească datoriile, a apelat mereu la cardul de credit (hai că 70-80 de lei pe lună, dobândă, nu e mare lucru... o să plătim noi peste câteva luni!) iar acum limita de credit este deja atinsă, familia nu se mai poate atinge de creditul de pe card şi nici nu mai poate primi bani de la altă bancă. Singura soluţie financiară este să facă economii, altfel va intra în incapacitate de plată, cu consecinţe dureroase.

Aşadar, principala problemă financiară a României este deficitul extern. Începând de luna viitoare nu vom mai putea lua bani de pe cardul de credit, însă datoriile va trebui să le plătim...

Aceast fiind problema, iar soluţia economisirii sau a restrângerii cheltuielilor neputând fi evitată, e limpede că ne aşteaptă restrângeri ale cheltuielilor.

Guvernul va încerca (ceea ce face deja) să limiteze acele cheltuieli care se transformă imediat în cerere, iar companiile private, afectate atât de lipsa lichidităţilor cât şi de restrângerea cererii vor încerca, la rândul lor, o reducere a cheltuielor.

În acest fel, familia, deja îndatorată şi cu posibilităţi de finanţare precare va fi pusă în faţa adevăratei crize, una diferită decât cea de la telvizor.


Un aspect care merită însă discutat este măsura adoptată de băncile centrale, de a reduce dobânda de finanţare aproape de zero. Această măsură ar trebui să rezolve problema finanţării, băncile având acum acces la bani aproape gratuit. Tehnic, probabil că aşa este, practic însă, factorul psihologic (puteţi citi: neîncrederea) pare să joace un rol blocant. Şi această neîncredere se va menţine atâta timp cât mecanismul crizei nu va fi clar şi nu va fi public.



techit.ro





Colecţia:  Economie

Articolul următor:  Efectele crizei economice, stadiul actual şi consecinţele viitoare - partea I



  


  Adauga un comentariuSpune-ti parerea despre acest articol!